Pulsul arată de cîte ori pe minut bate inima unei persoane. Un ritm cardiac normal depinde de fiecare individ în parte, în funcţie de vîrstă, mărimea corpului, de cît de des face exerciţii fizice, particularităţile inimii sau medicaţie. Emoţiile pot avea, de asemenea, un impact asupra ritmului cardiac, avînd în vedere că acesta creşte atunci cînd inima este supusă unor factori de stres.

Valorile minime şi maxime ale ritmului cardiac, acceptate de cea mai mare parte a lumii medicale, sînt: 60-100 de bătăi pe minut. Tot ce depăşeşte 60 este prea mare şi prezintă riscuri pentru sănătate. Totuşi, cardiologii susţin că un puls normal este între 50 şi maxim 90. Unele persoane confundă hipertensiunea arterială cu un ritm cardiac accelerat. Cu toate acestea, nu există o corelaţie directă între cele două, iar hipertensiunea arterială nu determină neapărat un ritm cardiac crescut. Există dovezi ştiinţifice care leagă ritmul cardiac crescut în repaus cu o durată scurtă de viaţă, chiar şi la indivizii aparent sănătoşi. Mai exact, fiecare 10 bătăi pe minut în plus se asociază cu o creştere de pînă la 20% a riscului de deces prematur. Bărbaţii aparent sănătoşi cu un puls de 90 prezintă un risc de 5 ori mai mare de stop cardiac. Dacă inima bate mai repede decît o dată pe secundă, atunci trebuie luate măsuri, mai ales dacă pulsul ajunge la 80 sau 90.

Deşi pare paradoxal, mişcarea ajută la reglarea pulsului. În timpul efortului inima bate mai repede, pentru ca apoi, în repaus, să bată mai încet. Pulsul va creşte din nou dacă nu se face mişcare regulat.

Cercetătorii au descoperit că şi leguminoasele sînt benefice pentru reducerea pulsului. O cană pe zi de fasole, linte, năut oferă o scădere medie de 3,4 a valorii pulsului, fata de 250 de ore de efort susţinut. În plus, participanţilor la studiu le-a scăzut glicemia şi au beneficiat de toate proteinele şi mineralele incluse în aceste alimente.

Sursa: surplusdesanatate.info