Litiaza renală

Definiție: Litiaza renală (urolitiaza) este o stare petologică,care se caracterizează prin prezența de concremente (calculi, pietre) în diferite compartimente ale sistemului uropoietic (rinichi, uretere, vezica urinară, uretră), clinic manifestată prin dureri colicative (colică renală), dereglări ale micțiunii, hematurie, eliminări de săruri (mai rar a calculiilor sau a fragmentelor lor).

 

Clasificarea litiazei renale:  

  1. după etiologie: primară, secundară;
  2. după evoluție: calcul primar, calcul residual, calcul recidivant;
  3. după dimensiunile calculiilor:
  • mici < 0,5cm în diametru.
  • medii =0,5-2,0cm.
  • mari > 2,0cm.
  1. după localizarea calculiilor;
  • rinichiul (nefrolitiaza): din dreapta, din stănga, caliceal, bazinetal, coraliform;
  • ureterul (ureterolitiaza): din dreapta, din stănga, treime superioară, medie, inferioară;
  • vezica urinară (litiaza vezicii urinare);
  • altă localizare:
  1. după componența chimică a calculiilor: necunoscută, mixtă, oxalați, urați, fosfați.

 

Etiologie: Factorii de risc:

  • factori endocrini/metabolici (tulburări ale metabolismului)
  • factori de mediu(deshidratarea);
  • factori alimentari (excesul alimentar);
  • regim de viață (profesiuni cu risc);
  • factori genetici(ereditari);

Manifestări clinice:

  • pionefroza sau șoc endotoxic;
  • durerea frecventă;
  • colică renală – durere cu caracter ondulant, periodic devine foarte puternică în zona rinichilor;
  • colica ureterală –prin calcul în ureterul distal;
  • hematuria apare în cazul mobilizării calculului;

Tenesmele vezicale sunt mai frecvente în litiaza vezicii urinare, fiind asociate cu disurie (scremătură).

 

Complicațiile urolitiazei: ferbă, frisoane, slăbiciune generală, fatigabilitate sporită, grețuri, vome, dereglările cunoștinței, disurie, polakiurie, nicturie, urina tulbure, insuficiența renală acută, retenție acută de urină, hipertensiune arterială netrogenă secundară, dezvoltarea insuficienței renalecronice și manifestarea clinică a sindromului uremic.

 

Explorări paraclinice. 

  • urocultura, examenul urinei;
  • hemoleucograma, analiza biochimică a calculului eliminat;
  • teste imagistice;
  • radiografia abdominală;
  • ecografia aparatului urinar;
  • pielografia intravenoasă;
  • tomografia computerizată în spirală.

 

Tratamentul: 

  • tratament conservator în cazul litiazei aparatului urinar superior;
  • limitarea produselor alimentare și influiența lor asupra pH-ului urunar;
  • recomandări dietetice specifice pe bază de calciu, pe bază de acid uric, pe bază de oxalați, pe bază de cistină, pe bază de fosfați;
  • fitoterapia în caz de colică  renală ( infuzii de diferite amestecuri de plante medicinale);
  • măsuri nemedicamentoase ( aplicarea diferitor comprese pe regiunea lombară;
  • tratament medicamentos;
  • profilaxia primară (regimul dietetic special);
  • profilaxia secundară (depistarea și reducerea factorilor de risc).

În timpul colicii renale nu se recomandă sporirea consumului  de lichide.

Discuții :

Comentarii
Încarcă

Lasă un comentariu :